Show Notes
Septimius Severus nu are de obicei asociate titluri mărețe precum Optimus al lui Traian, și poate pe bună dreptate. Cariera lui nu este strălucită - într-un vid administrativ creat de paranoia lui Commodus, chiar și-un general mediocru poate să devină remarcat, și Severus nu este neapărat remarcabil prin cariera lui. De origine din Cartagina, se folosește și de prestigiul rudelor sale pentru a urca cursus honorum - și este unul din cei care-și cumpără de la Cleander un titlu de consul în anul în care acesta vinde titlul de consul ca pe covrigi calzi. Când Didius Julianus își cumpără tronul are norocul să fie generalul cel mai apropiat de Roma, și se folosește de acest avantaj cu măestrie. Este tenace, și-și urmărește scopurile fără prea multe scrupule. Se mișcă atât de rapid încât dă impresia că totul e doar o stratagemă pregătită din timp.
More from Podcastul de Istorie
După cum spuneam, în acest episod vorbim despre viața economică a provinciei Dacia. Vorbim despre principalele ocupații - vorbim în detaliu despre minerit, despre agricultură, despre meșteșuguri. Dar poate cel mai important lucru este că avem mult prea puțină informație specifică. Lucrurile merg în Dacia romană ca în celelalte provincii; Dacia se racordează rapid la sistemele comerciale ale imperiului. Inclusiv sclavia; până la urmă exploatările miniere nu pot funcționa fără muncă de lucru foarte ieftină și dispensabilă.
Pentru că în episoadele anterioare am vorbit despre limes, e timpul să vorbim despre oamenii care populează sistemul defensiv din Dacia. Discutăm despre legiunile care mențin ordinea în Dacia, despre diversele schimbări politice, după care (sau și în cele din urmă) ne uităm în detaliu la mai multe meserii din cadrul legiunii romane, ca să înțelegem complexitatea construcției unei legiuni și a rolurilor acoperite de oamenii din legiune. Cred că ne ajută o discuție un pic mai lungă în care încercăm să înțelegem mai bine motivul pentru care armata romană are succesul pe care îl are. Practic, armata romană câștigă cel mai mult înainte de înfățișarea pe câmpul de luptă.
Intrăm într-un pic mai mult detaliu de data asta despre limesul roman, care, după cum v-am zis și episodul anterior, a fost introdus acum în patrimoniul UNESCO în 2024. Vorbim despre principiul de apărare și cum anume se combină diversele elemente pentru a contribui la apărarea provinciei. Limesul roman în Dacia reunește mai multe strategii defensive decât în orice altă regiune, în special datorită varietății reliefului din zonă.
Începem discuția despre Dacia Romană cu o introducere scurtă legată de sursele pe care le avem la dispoziție, și apoi vorbim despre granițele provinciei Dacia. Discutăm și despre evoluția granițelor, despre abandonarea de către Hadrian a Munteniei și sudului Moldovei. Încercăm să facem o ordine în întrebările legate de Dacia Romană pe care le-am avea - și ne concentrăm deocamdată pe granițe și administrare.
Există un moment în viața oricărui împărat în care se apucă să facă o listă cu niște nume, listă care ajunge întâmplător fix la oamenii de pe listă. Practic, e acel moment în care împăratul decide cine-i grăbește pasul spre deificare, și cel mai des nici măcar nu concepe singur lista, ci vreun subaltern care a dat iama prin visterie și știe că o să fie prins, dar încă are acces la hârtiile împăratului, și poate scrie orice pe ele.