Show Notes
According to the NeuroAffective Relational Model, chronic shame isn't an emotion, it's actually a strategy. Stephan K. Niederwieser is the co-author of the new book Healing Shame and Guilt. Shame tells us something is wrong with who we are, while guilt tells us something was wrong with what we did. In this brief episode, Luciana Baicea and Adrian Dinu talk with Stephan Niederwieser about why neither one behaves like an emotion: emotions come, tell us something and pass, while shame settles in and stays. He also explains what shame did FOR us: it helped us disconnect from needs, anger and grief that once felt too dangerous to have. Stephan Niederwieser has been in private practice in Berlin since the late 1980s. He initially trained in Hakomi and Somatic Experiencing before moving to the NeuroAffective Relational Model (NARM), which he now teaches internationally. He is the co-author, alongside Laurence Heller, PhD, of Healing Shame and Guilt, recently published in Romanian by Editura Herald. In this episode we briefly explored: Why "toxic shame" is the wrong term, and what "chronic" points to instead The five core developmental needs (connection, attunement, trust, autonomy, love and sexuality) and the survival styles that appear when they are not met Shame-based identification and its opposite - pride-based counter-identification Depression as anger that has been pushed down rather than felt Whether an AI companion can offer connection without rupture and repair The difference between being loved and being admired
Resources mentioned in the conversation: Book: Healing Shame and Guilt by Laurence Heller, PhD & Stephan K. Niederwieser (Romanian edition by Editura Herald) Book: Healing Developmental Trauma by Laurence Heller & Aline LaPierre The NeuroAffective Relational Model (NARM) method, founded by Laurence Heller NARM in Romania
Episode produced in partnership with Editura Herald.
"(00:00) Stephan Niederwieser on chronic shame & chronic guilt" "(02:04) Stephan's journey: from Hakomi & Somatic Experiencing to NARM" "(06:30) Shame vs. Guilt and why 'chronic' describes them better than 'toxic'" "(11:05) Why shame and guilt are not emotions according to NARM's approach" "(14:03) Disconnection from our needs - how it came from suppressing our emotions" "(16:48) Burnout, exhaustion and the high of being productive as symptoms" "(19:25) How Depression is connected to anger, according to NARM" "(21:19) Where NARM starts and how it works: what do you want for yourself?" "(25:32) AI companionship - facilitating connection or bypassing it?" "(30:35) Developmental Trauma & the 5 development stages" "(33:30) Our 5 developmental needs" "(38:59) Pride-based counter-identification and shame-based identification" "(41:29) Identification and counter-identification for each developmental stage" "(43:58) Attunement, trust & autonomy: always helping, dominating, disappointing" "(46:31) The need for love vs. the survival strategy of being admired" "(49:43) One final idea for the audience & where to find NARM in Romania"
More from Mind Architect
Ana-Maria Brânză, campioană olimpică la spadă, povestește despre cariera sa și cum au afectat-o emoțiile, despre influența pozitivă a părinților și despre relația ei cu conflictul: de ce l-a evitat, ce a făcut-o să răbufnească în 2021 și ce s-a schimbat ca rezultat. Ana-Maria Brânză este campioană olimpică (Rio 2016), de două ori vicecampioană olimpică (Beijing 2008, Tokyo 2020) și a fost desemnată de cinci ori cea mai bună spadasină din lume. Este autoarea cărții pentru copii "En Garde! Fetița cu masca tricoloră". Alături de Adrian Dinu și de Magor Csibi, Ana ne povestește despre emoțiile dinaintea competiției, despre rivalitatea cu propriile colege de echipă și despre cele 2 conflicte pe care nu le-a mai evitat: cu tatăl ei la 17 ani și cu ministrul Sportului, la aeroport, la întoarcerea de la Olimpiada de la Tokyo în 2021, precum și despre cum a dus cel din urmă la prima sală de scrimă construită în București în ultimii 40 de ani. Sezonul acesta al Mind Architect este construit în jurul cărții "Înțelepciunea conflictului", scrisă de Magor Csibi împreună cu Raluca Anton, despre conflictele personale și profesionale din viețile noastre și despre ce putem învăța din poveștile unor persoane publice. Cartea se poate comanda de la Editura Nemira.
Cum gestionezi conflictul atunci când răspunzi de ceilalți, poate chiar de mii de oameni? Steven van Groningen și Marius Ștefan vorbesc cu Magor Csibi despre conflicte structurale și de ce ele sunt necesare într-o organizație, despre folosirea sistemelor pentru a le gestiona și despre impactul negativ al reglementării excesive. Steven van Groningen a reprezentat Țările de Jos la canotaj la Jocurile Olimpice din 1984 și apoi a avut o lungă carieră în banking, cu roluri de leadership în diferite țări. A condus timp de 20 de ani Raiffeisen Bank România și a fost profesor de etică în afaceri timp de 10 ani. Marius Ștefan este co-fondatorul Grupului Autonom, o companie de mobilitate, leasing și închirieri auto care a crescut cu două cifre în fiecare an, de-a lungul ultimilor 20 de ani. Marius a participat la programe educaționale pentru manageri executivi în Anglia, Franța, Elveția și SUA. Sezonul acesta al Mind Architect este construit în jurul cărții "Înțelepciunea conflictului", scrisă de Magor Csibi împreună cu Raluca Anton, despre conflictele personale și profesionale din viețile noastre și despre ce putem învăța din poveștile unor persoane publice. Cartea se poate comanda de la Editura Nemira. În acest episod discutăm despre: Diferența între tensiune și conflict și tipuri de conflicte - structurale, morale, comportamentale De ce organizațiile ar trebui gândite astfel încât să aibă conflicte și să le gestioneze Stakeholderii multipli cu interese diferite ca sursă a conflictelor structurale Modele de măsurare a culturii și explicații pentru căutarea vs. evitarea conflictului Cum influențează listarea pe bursă preocuparea pentru rezultate pe termen scurt vs. lung De ce reacția la greșeli e una dintre cele mai puternice pârghii pentru a schimba organizația Singurătatea liderului și practicile care o fac mai ușor de purtat
Paula Herlo nu vede confruntarea cu autoritățile ca pe un conflict, ci ca pe un dialog. În al cincilea episod din sezonul despre conflicte, Adrian Dinu stă de vorbă cu Paula Herlo și Magor Csibi despre ce putem învăța de la o jurnalistă de investigație care spune ce gândește, chiar dacă supără. Paula Herlo este producător al emisiunii "România, te iubesc!” și corespondent senior al Știrilor Pro TV, unde lucrează din 1998. Campania "Tu știi ce face copilul tău?", pe care a documentat-o și a gândit-o, le-a adus Știrilor Pro TV Premiul Internațional Emmy pentru știri, în 2008. Povestea ei despre conflicte și despre felul în care le abordează reprezintă unul dintre capitolele cărții "Înțelepciunea conflictului". Magor Csibi conduce practica de leadership și cultură organizațională la Trend Consult. A fost directorul WWF România și director executiv al WWF Coreea, iar între 2007 și 2009 a reprezentat România în Parlamentul European. Este co-autor, alături de Radu Predescu, al cărții "Bătăliile care contează" și al cărții "Stell*r", împreună cu Adi Florea. Sezonul 15 este construit în jurul cărții "Înțelepciunea conflictului", scrisă de Magor Csibi împreună cu Raluca Anton, despre conflictele personale și profesionale din viețile noastre și despre ce putem învăța din poveștile unor persoane publice și se poate comanda AICI. În acest episod am discutat despre: De ce Paula nu percepe că e în conflict cu autoritățile Cum poate conflictul să devină dialog atunci când știm de ce intrăm în el Cum am învățat să fim "copii cuminți" și impactul asupra conflictelor de azi Presiunea de a demonstra și schimbarea de perspectivă adusă de premiul Emmy Ce înseamnă să fii jurnalist în propriile conflicte Lecțiile Paulei din redacția în care oamenii se certau mult, dar o făceau în mod constructiv Cum dai și cum primești feedback direct fără să-l iei personal Cum ne poluează prezentul conflictele pe care nu le-am trăit De ce ne descărcăm tocmai pe oamenii cei mai apropiați
Evitarea conflictului ne costă mult mai mult decât credem. În al patrulea episod din sezonul despre conflicte, Magor Csibi stă de vorbă cu Radu Predescu și Daniel Giurcă, doi foști militari deveniți lideri în business, despre ce putem învăța de la forțele armate când vine vorba de abordarea conflictelor, gestionarea fricii și construirea încrederii între noi. Radu Predescu conduce divizia de leasing operațional a grupului Autonom și este co-autor, alături de Magor Csibi, al cărții "Bătăliile care contează". A fost 16 ani militar de carieră în subunitățile de Vânători de Munte ale Armatei Române, de la comandant de grupă până la subofițer de comandă de batalion. Radu a fost instructor NATO și a participat la trei misiuni de luptă, două în Afganistan și una în Irak. Daniel Giurcă este fost ofițer de parașutiști și de operații speciale, absolvent al Ranger School din Fort Benning, SUA. A condus echipe de operații speciale în teatre de operații, iar astăzi aplică lecțiile din armată în propria lui afacere, MIST. Povestea lui apare în "Înțelepciunea conflictului". Sezonul acesta al Mind Architect este construit în jurul cărții "Înțelepciunea conflictului", scrisă de Magor Csibi împreună cu Raluca Anton, despre conflictele personale și profesionale din viețile noastre și despre ce putem învăța din poveștile unor persoane publice. Cartea se poate (pre)comanda de la Editura Nemira. În acest episod am discutat despre: Diferențe și similarități între armată și mediul business - reguli, atitudini, mize De ce evităm conflictul chiar și atunci când miza e cât se poate de mare Ce este analiza post-acțiune și ce putem prelua din ea în viața civilă Cum dai feedback fără să ataci persoana și principiile analizei post-acțiune De ce frica nu e lipsă de curaj, ci lipsă de antrenament Cum ajunge un subordonat să-și contrazică liderul și de ce e important să încurajăm asta Armonia falsă și prețul conflictelor pe care le amânăm Lecțiile personale despre conflict luate de Radu și Daniel din anii de armată
Cyberbullying, hate online și ce se întâmplă când trăim și interacționăm atât de mult în spații virtuale, despre asta vorbim în episodul 4 din seria Digital Wellbeing. Luciana Baicea stă de vorbă cu Silvia Ciubotaru despre ce se întâmplă cu identitatea noastră atunci când expunerea publică devine un obicei zilnic și ce putem face concret ca să ne protejăm de efectele ei negative. Silvia Ciubotaru este psiholog și psihoterapeut experiențial. Lucrează de peste 15 ani cu adolescenții în proiecte de educație și cultură: festivalul de teatru tânăr Ideo Ideis, ajuns la ediția cu numărul 21, și coordonează programul "In a Relationship" al Fundației Friends for Friends, dedicat prevenirii abuzurilor relaționale. Episodul conține și intervenții despre datele și cercetările legate de formele pe care le ia cyberbullying, impactul asupra copiilor și vârstnicilor precum și programele Școala din Viitor și Hi Digital, aduse de Angela Galeța. Angela este din 2012 încoace directorul Fundației Vodafone România, prin intermediul căreia se desfășoară cele 2 programe. În acest episod discutăm despre: De ce ne cenzurăm singuri online și cum ne schimbă asta imaginea de sine Ce arată cercetările pe tineri despre cyberbullying și abuz online Impactul expunerii, chiar și ca martor, la violență de limbaj și abuz online Mecanismele prin care cyberbullying-ul ne face mai dependenți de mediul online și se auto-alimentează Cum duce mediul online la tot mai multă dezbinare socială și radicalizare Cum experimentează diferit expunerea online femeile, bărbații, vârstnicii și persoanele care fac parte din grupuri minoritare Ce putem face concret: de la întrebarea 'pentru ce?' până la 30 de minute pe zi fără telefon