
Migrena: mituri, adevăruri, noi descoperiri și tratamente | Conf. Univ. Dr. Adina Stan
Mind ArchitectSummary
Durerile de cap, în special migrenele, reprezintă o problemă de sănătate globală semnificativă, afectând aproximativ 15% din populație. În cadrul unei discuții recente, medicul neurolog Adina Stan a explicat că există peste 400 de tipuri de dureri de cap, care pot fi clasificate în cefalee primară și secundară. Cefaleea primară, care include migrena, cefaleea cluster și cefaleea de tip tensiune, nu este asociată cu alte afecțiuni, în timp ce cefaleea secundară este un simptom al unei alte boli.
Migrena se caracterizează prin dureri intense, adesea localizate pe o parte a capului, și poate fi însoțită de simptome precum greață, intoleranță la lumină și zgomot. Aceasta afectează în special tinerii și femeile, fiind o cauză principală de dizabilitate. Stan subliniază importanța diagnosticării corecte, având în vedere că tratamentele moderne pot reduce semnificativ frecvența și intensitatea crizelor de migrenă. De asemenea, pacienții sunt încurajați să evite automedicația, care poate agrava starea de sănătate.
Discuția a evidențiat și rolul factorilor declanșatori, cum ar fi stresul, consumul de alcool, variațiile de cofeină și dezechilibrele în stilul de viață. Pacienții sunt sfătuiți să țină un jurnal al durerilor de cap pentru a identifica tiparele și factorii care contribuie la apariția migrenelor. În concluzie, migrena este o afecțiune complexă care necesită o abordare medicală atentă și informată, iar pacienții sunt încurajați să caute ajutor specializat pentru a gestiona mai bine această problemă.
Show Notes
Migrena nu este o simplă durere de cap și nu este ceva cu care putem doar să trăim. Adina Stan, medic primar neurolog, ne explică prin ce se deosebește, ce o declanșează, cum să o gestionăm pe moment și ce tratamente noi există. Adina Stan este medic primar neurolog și conferențiar universitar la UMF "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, cu aproape 20 de ani de experiență în neurologie clinică, educație medicală și formarea studenților și a rezidenților. În cadrul Departamentului de Neuroștiințe, predă cursuri și coordonează stagii practice de neurologie pentru programele de Medicină Generală și Medicină Dentară, atât în limba română, cât și în limba engleză. Alături de colegul nostru Adrian Dinu, trainer și psiholog, aflăm de ce ne "doare capul, nu doare creierul", cum pune un neurolog diagnosticul dintre cele peste 400 de tipuri de durere de cap, cum putem face diferența între cefaleea de tip tensiune și migrenă și de ce e util să ținem un "jurnal al durerii" înaintea vizitei la medic. În cadrul episodului discutăm despre: Principalele tipuri de dureri de cap și diferențele dintre ele Când apare de obicei migrena și cum se manifestă Factorii declanșatori și factorii care ameliorează migrenele și durerile de cap Paradoxul auto-medicației: pastilele pentru durere pot induce dureri de cap Noile descoperiri legate de mecanismul migrenei și noile tratamente în baza lui Jurnalul durerii ca instrument de pregătire a vizitei la medic și de monitorizare Ce este aura migrenoasă și când ar trebui să mergi la Urgențe
Episodul face parte din campania "Recunoaște Migrena" și discuția are loc în contextul acesteia. Informațiile din cadrul episodului au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Găsești mai multe detalii despre campanie pe site-ul Recunoaște Migrena.
"(00:00) Cine este Adina Stan & teaser" "(02:49) Clasificarea durerilor de cap - cefalee primară și cefalee secundară" "(04:38) Întrebările pentru a diferenția între dureri - cum, unde și cât de des doare" "(07:40) De ce durerea nu e normală și ce poate sta în spatele durerii" "(09:59) Semnele migrenei - unde doare, cum doare, alte simptome tipice" "(12:21) Debutul și factorii declanșatori tipici și cum duc la amânarea consultului" "(16:24) Migrena apărută după 50 de ani și de ce avem nevoie de un RMN o dată în viață" "(18:45) Durerile de cap provocate de pastilele pentru durere și cefaleea de tip tensiune" "(22:25) Factorii declanșatori ai migrenelor - vin roșu, brânzeturi fermentate ș.a.m.d." "(25:22) Ce ne ajută în timpul unui atac de migrenă și de ce țigările îl agravează" "(29:11) Ciocolata, 'fasting-ul', somnul extra din weekend și alți factori declanșatori" "(31:55) Fazele care preced și care urmează migrenei - prodrom și postdrom" "(35:16) Stigmatizarea celor cu migrene la muncă sau la școală - de ce pacienții suferă în tăcere" "(38:42) Frica de medic, experiențele negative și de ce merită să mai faci o încercare" "(41:33) Ce faci dacă bănuiești că ai migrene - traseul medical de urmat" "(44:05) Mecanismul CGRP din spatele migrenei și noile tratamente bazate pe el" "(50:03) Jurnalul durerii - cum îți descoperi tiparul și răspunsul la tratament" "(53:08) Ce ameliorează migrena - legătura cu simțurile, cu emoțiile și gestionarea lor" "(59:00) Când ar trebui să mergi la Urgențe - statusul migrenos și durerile severe" "(01:01:19) Aura migrenoasă în realitate și în artă - Picasso, Dalí și Alice în Țara Minunilor" "(01:07:05) Rezumat și gânduri de final despre migrenă de la Adina Stan"
More from Mind Architect
Ana-Maria Brânză, campioană olimpică la spadă, povestește despre cariera sa și cum au afectat-o emoțiile, despre influența pozitivă a părinților și despre relația ei cu conflictul: de ce l-a evitat, ce a făcut-o să răbufnească în 2021 și ce s-a schimbat ca rezultat. Ana-Maria Brânză este campioană olimpică (Rio 2016), de două ori vicecampioană olimpică (Beijing 2008, Tokyo 2020) și a fost desemnată de cinci ori cea mai bună spadasină din lume. Este autoarea cărții pentru copii "En Garde! Fetița cu masca tricoloră". Alături de Adrian Dinu și de Magor Csibi, Ana ne povestește despre emoțiile dinaintea competiției, despre rivalitatea cu propriile colege de echipă și despre cele 2 conflicte pe care nu le-a mai evitat: cu tatăl ei la 17 ani și cu ministrul Sportului, la aeroport, la întoarcerea de la Olimpiada de la Tokyo în 2021, precum și despre cum a dus cel din urmă la prima sală de scrimă construită în București în ultimii 40 de ani. Sezonul acesta al Mind Architect este construit în jurul cărții "Înțelepciunea conflictului", scrisă de Magor Csibi împreună cu Raluca Anton, despre conflictele personale și profesionale din viețile noastre și despre ce putem învăța din poveștile unor persoane publice. Cartea se poate comanda de la Editura Nemira.
Cum gestionezi conflictul atunci când răspunzi de ceilalți, poate chiar de mii de oameni? Steven van Groningen și Marius Ștefan vorbesc cu Magor Csibi despre conflicte structurale și de ce ele sunt necesare într-o organizație, despre folosirea sistemelor pentru a le gestiona și despre impactul negativ al reglementării excesive. Steven van Groningen a reprezentat Țările de Jos la canotaj la Jocurile Olimpice din 1984 și apoi a avut o lungă carieră în banking, cu roluri de leadership în diferite țări. A condus timp de 20 de ani Raiffeisen Bank România și a fost profesor de etică în afaceri timp de 10 ani. Marius Ștefan este co-fondatorul Grupului Autonom, o companie de mobilitate, leasing și închirieri auto care a crescut cu două cifre în fiecare an, de-a lungul ultimilor 20 de ani. Marius a participat la programe educaționale pentru manageri executivi în Anglia, Franța, Elveția și SUA. Sezonul acesta al Mind Architect este construit în jurul cărții "Înțelepciunea conflictului", scrisă de Magor Csibi împreună cu Raluca Anton, despre conflictele personale și profesionale din viețile noastre și despre ce putem învăța din poveștile unor persoane publice. Cartea se poate comanda de la Editura Nemira. În acest episod discutăm despre: Diferența între tensiune și conflict și tipuri de conflicte - structurale, morale, comportamentale De ce organizațiile ar trebui gândite astfel încât să aibă conflicte și să le gestioneze Stakeholderii multipli cu interese diferite ca sursă a conflictelor structurale Modele de măsurare a culturii și explicații pentru căutarea vs. evitarea conflictului Cum influențează listarea pe bursă preocuparea pentru rezultate pe termen scurt vs. lung De ce reacția la greșeli e una dintre cele mai puternice pârghii pentru a schimba organizația Singurătatea liderului și practicile care o fac mai ușor de purtat
Paula Herlo nu vede confruntarea cu autoritățile ca pe un conflict, ci ca pe un dialog. În al cincilea episod din sezonul despre conflicte, Adrian Dinu stă de vorbă cu Paula Herlo și Magor Csibi despre ce putem învăța de la o jurnalistă de investigație care spune ce gândește, chiar dacă supără. Paula Herlo este producător al emisiunii "România, te iubesc!” și corespondent senior al Știrilor Pro TV, unde lucrează din 1998. Campania "Tu știi ce face copilul tău?", pe care a documentat-o și a gândit-o, le-a adus Știrilor Pro TV Premiul Internațional Emmy pentru știri, în 2008. Povestea ei despre conflicte și despre felul în care le abordează reprezintă unul dintre capitolele cărții "Înțelepciunea conflictului". Magor Csibi conduce practica de leadership și cultură organizațională la Trend Consult. A fost directorul WWF România și director executiv al WWF Coreea, iar între 2007 și 2009 a reprezentat România în Parlamentul European. Este co-autor, alături de Radu Predescu, al cărții "Bătăliile care contează" și al cărții "Stell*r", împreună cu Adi Florea. Sezonul 15 este construit în jurul cărții "Înțelepciunea conflictului", scrisă de Magor Csibi împreună cu Raluca Anton, despre conflictele personale și profesionale din viețile noastre și despre ce putem învăța din poveștile unor persoane publice și se poate comanda AICI. În acest episod am discutat despre: De ce Paula nu percepe că e în conflict cu autoritățile Cum poate conflictul să devină dialog atunci când știm de ce intrăm în el Cum am învățat să fim "copii cuminți" și impactul asupra conflictelor de azi Presiunea de a demonstra și schimbarea de perspectivă adusă de premiul Emmy Ce înseamnă să fii jurnalist în propriile conflicte Lecțiile Paulei din redacția în care oamenii se certau mult, dar o făceau în mod constructiv Cum dai și cum primești feedback direct fără să-l iei personal Cum ne poluează prezentul conflictele pe care nu le-am trăit De ce ne descărcăm tocmai pe oamenii cei mai apropiați
Evitarea conflictului ne costă mult mai mult decât credem. În al patrulea episod din sezonul despre conflicte, Magor Csibi stă de vorbă cu Radu Predescu și Daniel Giurcă, doi foști militari deveniți lideri în business, despre ce putem învăța de la forțele armate când vine vorba de abordarea conflictelor, gestionarea fricii și construirea încrederii între noi. Radu Predescu conduce divizia de leasing operațional a grupului Autonom și este co-autor, alături de Magor Csibi, al cărții "Bătăliile care contează". A fost 16 ani militar de carieră în subunitățile de Vânători de Munte ale Armatei Române, de la comandant de grupă până la subofițer de comandă de batalion. Radu a fost instructor NATO și a participat la trei misiuni de luptă, două în Afganistan și una în Irak. Daniel Giurcă este fost ofițer de parașutiști și de operații speciale, absolvent al Ranger School din Fort Benning, SUA. A condus echipe de operații speciale în teatre de operații, iar astăzi aplică lecțiile din armată în propria lui afacere, MIST. Povestea lui apare în "Înțelepciunea conflictului". Sezonul acesta al Mind Architect este construit în jurul cărții "Înțelepciunea conflictului", scrisă de Magor Csibi împreună cu Raluca Anton, despre conflictele personale și profesionale din viețile noastre și despre ce putem învăța din poveștile unor persoane publice. Cartea se poate (pre)comanda de la Editura Nemira. În acest episod am discutat despre: Diferențe și similarități între armată și mediul business - reguli, atitudini, mize De ce evităm conflictul chiar și atunci când miza e cât se poate de mare Ce este analiza post-acțiune și ce putem prelua din ea în viața civilă Cum dai feedback fără să ataci persoana și principiile analizei post-acțiune De ce frica nu e lipsă de curaj, ci lipsă de antrenament Cum ajunge un subordonat să-și contrazică liderul și de ce e important să încurajăm asta Armonia falsă și prețul conflictelor pe care le amânăm Lecțiile personale despre conflict luate de Radu și Daniel din anii de armată
Cyberbullying, hate online și ce se întâmplă când trăim și interacționăm atât de mult în spații virtuale, despre asta vorbim în episodul 4 din seria Digital Wellbeing. Luciana Baicea stă de vorbă cu Silvia Ciubotaru despre ce se întâmplă cu identitatea noastră atunci când expunerea publică devine un obicei zilnic și ce putem face concret ca să ne protejăm de efectele ei negative. Silvia Ciubotaru este psiholog și psihoterapeut experiențial. Lucrează de peste 15 ani cu adolescenții în proiecte de educație și cultură: festivalul de teatru tânăr Ideo Ideis, ajuns la ediția cu numărul 21, și coordonează programul "In a Relationship" al Fundației Friends for Friends, dedicat prevenirii abuzurilor relaționale. Episodul conține și intervenții despre datele și cercetările legate de formele pe care le ia cyberbullying, impactul asupra copiilor și vârstnicilor precum și programele Școala din Viitor și Hi Digital, aduse de Angela Galeța. Angela este din 2012 încoace directorul Fundației Vodafone România, prin intermediul căreia se desfășoară cele 2 programe. În acest episod discutăm despre: De ce ne cenzurăm singuri online și cum ne schimbă asta imaginea de sine Ce arată cercetările pe tineri despre cyberbullying și abuz online Impactul expunerii, chiar și ca martor, la violență de limbaj și abuz online Mecanismele prin care cyberbullying-ul ne face mai dependenți de mediul online și se auto-alimentează Cum duce mediul online la tot mai multă dezbinare socială și radicalizare Cum experimentează diferit expunerea online femeile, bărbații, vârstnicii și persoanele care fac parte din grupuri minoritare Ce putem face concret: de la întrebarea 'pentru ce?' până la 30 de minute pe zi fără telefon